VLADIMIR VORONIN – EMBLEMA POLITICII NOASTRE?!

Cu toţii ne-am deprins probabil cu escapadele lui Vladimir Voronin, încă de pe vremea când acesta era preşedintele ţării, cu afirmaţii necontrolate care nu au facut decât să învrăjbească lumea împotriva cuiva…. Ascultând discursul acestuia, cu cuvinte de genul „uăi” şi „jiţăi ” am înţeles că PCRM-ul este departe de a-şi dori stabilitate şi bunăstare, aşa cum afirmau în campaniile electorale recente. (VOTAŢI stabilitatea, NOI aducem stabilitatea, ş.a.m.d.) şi aici mă gândesc că dacă totuşi oamenii au votat cu ei, atunci măcar să dea voie celorlalţi să creeze stabilitate, nu să facă inversul, consolidând instabilitatea.

Vorbeam înainte de a scrie acest articol cu un coleg de la ziar, care mi-a zis că s-a săturat să scrie despre politică, pentru că la noi politica de fapt, nu este politică, ci interese şi din nou interese, iar ceea ce se întâmplă în culise este pur şi simplu dezamăgitor. Mai târziu am dezvoltat subiectul în mintea mea, am încercat să mai cuget, să-mi imaginez că totuşi se poate mai bine. M-am rugat lui Dumnezeu pentru ţara mea şi continuu să mă rog până la sfârşit, pentru că aşa cum spuneam şi în mesajele precedente, despărţiţi de El nu putem face nimic. Şi totuşi, de ce există atâta amorţeală, din care se pare că nu ne-am revenit niciodată şi nu ne putem reveni nici până acum?

Să ştiţi că îi dau dreptate şi înţelegere colegului meu de la ziar când spune că este deja plictisitor să scrii despre politică. Plictisitor este de aceea că doar cu politică ne alimentăm. Dacă cumperi un ziar oarecare, vei găsi politică, dacă asculţi ştirile amiezii la radio, vei auzi politică, iar seara când priveşti buletinul de ştiri de la televizor, vei vedea multă politică. Iar când mă întâlnesc cu prietenii în oraş, ei tot despre politică mă întreabă. Şi mă întreb iarăşi dacă consumăm aşa multă politică, de ce calitatea este aşa de slabă ca să nu-i zic proastă?

Cred că există o oarecare explicaţie la aceste întrebări, însă înainte de a da explicaţia mea, vă îndemn s-o scrieţi şi pe a dumneavoastră pe adresa electronică a ziarului. Cred că această explicaţie este binevenită în contextul perioadei în care ne aflăm, cea de alegere a preşedintelui.

Suntem într-o lipsă crasă de calitate la capitolul politică, pe motiv că până acum am avut persoane care şi-au lăsat prea adânc şi tăietor amprenta în politică, creând impresia că ei sunt emblema a tot ce înseamnă politică. Să recunoaştem că am avut până acum preşedinţi de ţară care nu tocmai i-am meritat, dar şi care nu şi-au meritat ţara. Este vorba de Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi cel mai longeviv preşedinte Vladimir Voronin.

De ce zic că nu şi-au meritat ţara? Pentru că noi trăim totuşi în mijlocul civilizaţiei, având la hotar Uniunea Europeană, dar şi alte ţări unde se vede respect atunci când oamenii: merg la volan, vorbesc unii cu alţii, au discursuri la televizor. Sunt lângă noi ţări unde gunoiul se aruncă la urnă şi nu în plină stradă. Sunt lângă noi ţări unde preşedinţii sunt exemple până la urmă, a ceea ce spun, a modului în care o spun, pentru că îşi respectă cetăţenii.

Noi însă nu am avut încă parte de aşa oameni, la noi totul este pe dos, şi este pe dos pentru că sunt interese. Sunt poate şi supărat pe preşedinţi, ca M. Snegur sau P. Lucinschi, pentru că nu au cultivat nimic bun şi de prisosinţă cât timp au fost sus. Chiar dacă au avut în anturajul lor tineri cu caracter, educaţi, nu au făcut nimic pentru a-i promova, aceştia dispărând odată cu ei. Iar pentru că nu au făcut acest lucru am avut parte şi de un al treilea preşedinte special.

Chiar doresc să mă opresc pentru o clipă la dnul Vladimir Voronin, ca să vedem ce este bine şi ce este rău. Ştiu că un tânăr ca mine nu are dreptul să se expună asupra unui om cu aşa performanţe politice, poate cineva mai de rangul său să o facă. Totuşi, este evident că gama de calităţi a acestui om place multor oameni. Carisma, exprimarea directă, accentul, furia, încruntarea feţii ş.a.m.d. sunt lucruri care plac multor oameni. Probabil unii cred că aceste calităţi fac din el un om puternic şi neînfricat, ceea ce dă sentimentul de protecţie. Şi totuşi, dincolo de aceste calităţi, sunt unele care le întrec pe toate, şi anume vorbirea „aproape indecentă” la televizor.

Zic eu că pentru un om de aşa nivel nu este bine, pentru că cei de jos învaţă şi fac la fel. Copii, adolescenţi, tineri, chiar şi cei maturi chiar dacă pe moment se zâmbesc de aceste vorbe, mai apoi le utilizează  şi unde trebuie şi unde nu.

Deci pentru o persoană care timp de opt ani de zile a guvernat ţara, nu face faţă o asemenea atitudine, avem nevoie de un preşedinte care până la urmă îşi merită ţara şi ţara îl merită pe el, care va cultiva cultură, calitate şi moralitate în tot ce înseamnă politică, dar şi în întreaga societate.

Cine va fi următorul?

Ion Druţă

Sursa foto: http://www.topnews.in

Vizitaţi noul site al Ziaruli Liber!

Ziarul Liber are un nou site. Acolo veţi găsi toate articolele ce apar în ziar precum şi cele mai recente noutăţi şi evenimente ce au loc în ţară. Iată adresa site-ului: http://liber.info.md/

Prevenirea gripei H1N1

Autorul textului următor este Dr. Vinay Goyal, urgentolog recunoscut  pe plan mondial, directorul unui departament de medicină nucleară, afecţiuni tiroidice şi boli cardiace.
Singurele căi de acces pentru virusul gripei, sunt nările, gura şi gâtul. Cu prilejul unei epidemii mult răspândite, este practic imposibil de a nu veni in contact cu H1N1, în ciuda tuturor precauţilor. Cu toate acestea, problema reală nu este atât contactul cu virusul, cât proliferarea sa.
Câtă vreme suntem sănătoşi şi nu manifestam simptome ale infecţiei cu H1N1, există măsuri de precauţie de luat pentru a evita proliferarea virusului, agravarea simptomelor şi dezvoltarea efectelor secundare.
Din nefericire, aceste precautii, relativ simple, nu sunt făcute publice  suficient în majoritatea comunicatelor oficiale.

Iată, aşadar, aceste câteva măsuri de precauţie:

1.   Aşa cum se menţionează în cea mai mare parte a publicatiilor, spălaţi-vă în mod frecvent mâinile.

2.    Evitaţi, pe cât este posibil, atingerea feţei cu mâinile.

3.    Faceţi de două ori pe zi gargară cu apă caldă sărată (apa sărată poate să fie înlocuită cu Listerine, dacă preferaţi apă de gură). În mod normal se scurg 2 până la 3 zile intre momentul in care gâtul şi nările sunt infectate şi apariţia simptomelor.
Gargara regulată poate astfel preveni proliferarea virusului. Să faci gargara cu apă sărată, are oarecum acelaşi efect asupra unei persoane sănătoase ca vaccinul asupra unei persoane infecta te. Nu trebuie subestimata aceasta metoda preventivă simplă, puţin costisitoare şi eficace.

4.    Cel puţin o dată pe zi, spalaţi-vă nările cu apă caldă sărată. Suflaţi-vă apoi nasul cu putere şi cu ajutorul unui beţisor cu vata înmuiat în apă caldă sărată, badijonati-vă cele doua nari. Este o alta metoda eficace de a diminua propagarea virusului.

5.    Întariti-vă sistemul imunitar mâncând alimente bogate în vitamina C. Dacă luaţi vitamina C sub forma de tablete, asigurati-vă că ele conţin şi zinc, în scopul accelerarii absorbtiei.

6.    Beţi cât se poate de multe băuturi calde (ceai, cafea).
Băuturile calde au acelaşi efect ca si gargara insa în mod invers. Băuturile calde curaţă gâtul de viruşii care ar putea să se afle acolo, antrenându-i în stomac, unde ei nu pot să supravietuiasca, evitand astfel proliferarea lor sau orice alt neajuns.

CUM SĂ-ŢI ALEGI PERTENERUL DE CĂSĂTORIE (Partea 2)

Isaac şi Rebeca (Geneza 24)

Principiului de bază din istoria lui Isaac cu Rebeca este că în alegerea partenerului de căsătorie nu trebuie să căutăm la parte fizică, ci la cea interioară, adică la caracterul persoanei. Descrierea căsătoriei a lui Isaac cu Rebeca o găsim pe paginile Bibliei la Geneza 24. Avraam îl roagă pe cel ma bătrân rob al său să-i caute o nevastă fiului său Isaac, dar ea să nu fie dintre poporul Canaanit, în mijlocul cărui locuia ci să fie din neamul său. Nu în zadar Avraam l-a ales anume pe acest rob pentru că el s-a dovedit a fi foarte înţelept în alegerea pe care a făcut-o şi aceasta se datorează stabilirii de la început a unor principii bune de selectare.  Caută caracter nu frumuseţe.

©     Partenerul de căsătorie trebuie neapărat să fie din poporul lui Dumnezeu (Geneza 24:3-4). Când Avraam l-a trimis pe rob el l-a pus să jure că va găsi fiului său o nevasta din neamul său. Acesta lucru ne demonstrează importanţa deosebită acestui fapt. De exemplu dacă tu eşti creştină pentru ca să ai un cămin frumos este absolut esenţial să-ţi alegi un partener care împărtăşeşte acealeaşi valori.

©     Roagă-te ca Dumnezeu să-ţi arate un caracter frumos care să fie potrivit pentru tine şi nevoile tale(Geneza 24:12-14). „Robul a luat zece cămile dintre cămilele stăpânului său şi a plecat, având cu el toate lucrurile de preţ ale stăpânului său. S-a sculat şi a plecat în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor. A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lângă o fântână. Era seara, pe vremea când ies femeile să scoată apă. Şi a zis: „Doamne Dumnezeul stăpânului meu, Avraam! Te rog, dă-mi izbândă astăzi şi îndură-Te de stăpânul meu, Avraam. Iată, stau lângă izvorul acesta de apă, şi fetele oamenilor din cetate vin să scoată apă. Fă ca fata căreia îi voi zice: „Pleacă-ţi vadra, te rog, ca să beau” şi care va răspunde: „Bea şi am să dau de băut şi cămilelor tale” să fie aceea pe care ai rânduit-o Tu pentru robul Tău, Isaac! Şi prin aceasta voi cunoaşte că Te-ai îndurat de stăpânul meu.”

© Când cer de la Dumnezeu să-şi arate un caracter bun atunci Dumnezeu binecuvântează şi cu frumuseţe exterioară deosebită. „Nu sfârşise el încă de vorbit şi a ieşit, cu vadra pe umăr, Rebeca, fata lui Betuel, fiul Milcăi, nevasta lui Nahor, fratele lui Avraam. Fata era foarte frumoasă; era fecioară şi niciun bărbat n-avusese legături cu ea.” (Geneza 24:15-16). Un caracter integru mai înseamnă şi o persoană integră care este virgină şi nu a avut legături imorale mai înainte.

©     Un partener potrivit pentru căsătorie va avea o inimă bună pentru toţi şi de ajutor. Robul rămâne mirat de faptul cum fata a făcut exact ceea ce el a cerut de la Dumnezeu. Scoţând apa din fântînă ea l-a săturat pe el cu apa şi cămilele robului la fel.

©     O persoană care are un caracter frumos va avea şi o relaţie frumoasă cu părinţii şi cei din casa ei. După ce robul a aflat că Rebeca, fata cea harnică, este şi din neamul lui Avraam i-a spus repede scopul pentru care a venit să planul său. „Fata a alergat şi a istorisit mamei sale, acasă, cele întâmplate.” (versetul 28. După relaţiile cu părinţii poţi depista foarte uşor cu ce fel de persoană ai de a face. Dacă un băiat se poarte nerespectuos cu mama sau sora lui nu ai nici o siguranţă că cu tine se va purta diferit. Respectiv o fată dacă nu-şi iubeşte şi îngrijeşte tatăl puţine şanse că o va face pentru soţul ei.  În general este bine să urmăreşti ce fel de relaţii şi cum se poartă viitorul partener de căsătorie cu cei din jur asta spune multe despre caracterul şi deprinderile sale.

©     Când Dumnezeu ţi-a descoperit clar partenerul potrivit pentru căsătorie nu ezita sau amâna evenimentele viitore, precum cererea în căsătorie, logodna şi căsătoria. Cred că acest punct îi revine în mare măsură băieţilor pentru că ei sunt cei cărora le revine iniţiativa cu cererea în căsătorie. Fata poate să arate reciprocitate dar pentru aceasta este nevoie de iniţiativă. Robul lui Avraam a primit incredinţarea ca anume aceasta este fata pentru care s-a rugat, şi după ce a povestit toată situaţia familiei fetei el spune: „Acum, dacă voiţi să arătaţi bunăvoinţă şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mi; dacă nu, spuneţi-mi iarăşi, ca să mă îndrept la dreapta sau la stânga.”(Geneza 24:32-49).

©     Dacă partenerul este de la Dumnezeu oameni nu se vor împotrivi. „Laban (fratele fetei) şi Betuel, drept răspuns, au zis: „De la Domnul vine lucrul acesta; noi nu-ţi mai putem spune nici rău, nici bine. Iată, Rebeca este înaintea ta; ia-o şi du-te, ca să fie nevasta fiului stăpânului tău, cum a spus Domnul.” (versetul 50). Când spun că oamenii nu se vor împotrivi mă refer la oameni cu frică de Dumnezeu şi nu l-a părinţi egoişti care vor să-şi pătreze odraslele pentru bătrâneţe.  Poate vă întrebaţi unde este părerea fetei şi cum doar părinţii au hotărît totul pentru ea?

©     Când partenerul este de la Dumnezeu este reciprocitate din ambele părţi „Fratele şi mama fetei au zis: „Fata să mai rămână câtva timp cu noi, măcar vreo zece zile: pe urmă, poate să plece.”  El le-a răspuns: „Nu mă opriţi, fiindcă Domnul mi-a dat izbândă în călătoria mea; lăsaţi-mă să plec şi să mă duc la stăpânul meu.” Atunci ei au răspuns: „Să chemăm pe fată şi s-o întrebăm.” Au chemat, dar, pe Rebeca şi i-au zis: „Vrei să te duci cu omul acesta?” „Da, vreau”, a răspuns ea.” (Geneza 24:55-58). Aici se vede încă odată hotărîrea şi neamânarea evenimentelor dar dorinţa şi acceptarea fetei. Când Dumnezeu stă la baza unei căsătorii neapărat va fi reciprocitate, iată în continuare reacţia lui Isaac faţă de cele întâmplate: „Robul a istorisit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse.  Isaac a dus pe Rebeca în cortul mamei sale, Sara; a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui, şi el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei sale.

Aceasta este povestea de dragoste a lui Isaac şi Rebeca.

Trăieşte contrastul de azi!

În studierea Sfintelor Scripturi am ajuns ajuns şi la Evanghelia după Luca. O carte deosebită care ni-L prezintă pe Domnul Isus ca şi Fiul Omului, viaţa sa şi învăţăturile deosebite ce le-a împărtăşit ucenicilor Săi cât şi celor ce Îl urmau.

Studiind am ajuns la un subiect pe care noi oamenii şi mai ales creştinii deja parcă l-am uitat să-l mai aplicăm. Sunt învăţături care astăzi dacă le-a urma lumea ar crede că eşti prost. Este contrastul a celor mai răspândite slogane, cum sunt :„Nu te iuta la nimic, important este să-ţi atingi scopul!”,  „Nu lasă nimeni să te calce în picioare sau să te umilească!”, „Imi va întoarce totul înapoi cu vărf îndesat!”, „Lasă că Dumnezeu vede!”

Vreau să împărtăşesc aceste versete care pe mine foarte mult m-au făcut să-mi analizez comportamentul şi atitudinile. Iată ce a spus Domnul Isus:

„Dar Eu vă spun vouă care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă,  rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. Dacă te bate cineva peste o falcă,  întoarce-i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa. Oricui îţi cere, dă-i; şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel. Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa. Şi dacă daţi cu împrumut acelora de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai. Voi însă iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fiii Celui Preaînalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi. Fiţi, dar, milostivi cum şi Tatăl vostru este milostiv. Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi vi se va ierta. Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.” (Evanghelia după Luca 6:27-35)

Cît de greu ne vine să iubim pe cei care ne-au supărat, jignit sau ignorat. Şi cînd ştii că mila, iertare, facerea de bine şi dragostea sunt soluţia la toate relaţiile conflictuale pe care le avem. Ce bine ar fi de trăit pe pămînt dacă nu am uita aceste principii.

Buni şi fără Dumnezeu!?

„Un milion de oameni din New York sunt buni şi fără Dumnezeu. Dar tu?” Campaniile ateiste fac tot mai multe atacuri la adresa lui Dumnezeu. Totul s-a început la Chicago când o campanie ateistă a lansat sloganul: „La început omul l-a creat pe Dumnezeu”, mai apoi a urmat „Nu crezi în Dumnezeu? Nu eşti singurul!” şi s-a ajuns la cea mai recentă strategie cu mesajul „Buni fără Dumnezeu”. Toate aceste campanii sunt rezultatul unei coaliţii ateiste supranumită „The big apple Coalition reason” (Coaliţia de cauză mărul mare), care încă din luna mai, anul curent, a desfăşurat mai multe campanii de acest gen. În plină criză economică a fost oferită suma de 25.000 de dolari, din partea unui donator necunoscut, cu scopul ca această campanie să se desfăşoare timp de o lună de zile.

La prima campanie organizată  în luna mai, „La început omul l-a creat pe Dumnezeu”, Charlie Sitzes, purtătorul de cuvânt al coaliţiei a declarat: „Scopul acestei campanii, care se va desfăşura până in iunie, este să încurajeze discuţia despre religie şi locul său în societatea noastră”. Ce a vrut să spună Sitzes este că de fapt Dumnezeu nu are nici un loc în societatea noastră. Iar oamenii se prind fără pic de revoltare, pentru că totuşi vorbim despre o societate care cândva îl proclama pe Dumnezeu, o societate care şi-a imprimat  încrederea în Dumnezeu chiar şi pe moneda naţională. Unde s-a dus ea acum?

Urmărind mai multe ştiri ce vizează acest subiect, aşteptam ca măcar într-un reportaj să văd o replică din partea organizaţiilor creştine, însă nici una, cu excepţia declaraţiei purtătorului de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catolice din New York, Joseph Zwilling, care afirmă următoarele: „Primul Amendament permite acestor grupări să-şi predice convingerile religioase. Sper ca drepturile altor grupări religioase să fie şi ele respectate când vor dori să-şi promoveze convingerile”.  Aici însă sunt multe de comentat, societatea de azi, nu numai cea americană, este mult mai deschisă pentru acţiuni de tot felul, însă când este vorba de acţiuni organizate de către creştini, atunci în nici un caz nu trebuie să facem propagandă religioasă, trebuie să respectăm convingerile religioase a fiecăruia. Unde au fost respectate convingerile creştinilor în cadrul acestor campanii?

Cât despre bunătatea omului, Domnul Isus a spus următoarele cuvinte, când a fost numit bun de către un fruntaş: „Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun decât Unul singur Dumnezeu.” Foarte mulţi oameni încearcă să ne convingă că nu există Dumnezeu, pe când Dumnezeu nu a încercat niciodată să-şi justifice existenţa.

Istoria vieţii mele- scrisă cu mâna lui Dumnezeu

Pe blogul meu apare o noua pagină, Moderator, unde am public mărturia mea personală.

„Căci Eu ştiu gîndurile, pe cari le am cu privire la voi, zice Domnul, gînduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde”. Ieremia 29:1

Anume acest verset cred că caracterizează cel mai bine modul în care eu am experimentat prezenţa şi protecţia lui Dumnezeu de la începutul vieţii mele până acum.

Sunt deosebit de onorată că am ocazia să împărtăşesc cu voi felul minunat în care lucrează Dumnezeu în vieţile oamenilor şi respectiv în viaţa mea personală.

Eu sunt Alina Druta, am 23 de ani. Am crescut într-o familie simplă dar cea mai bună, pentru că în ea m-a vrut Dumnezeu să mă nasc şi să cresc. CU toate că începutul a fost greu. Când mama mea a aflat că este însărcinată cu mine, cred că a avut un şoc nemaipomenit, şi aceasta din mai multe motive. Unul, pentru că nu era încă căsătorită, altul pentru că tatăl meu abia plecase la Sahalin pe mare şi nu se ştia când se va întoarce, iar alt motiv era ce avea să spună părinţii şi rudele despre aceasta. Desigur replicile şi sfaturile nu s-au lăsat mult aşteptate, primul fiind acela de a face când mai repede avort şi să scape de mine, pentru că e mare ruşine în sat. Se găseau şi oameni temători de Dumnezeu care o sfătuiau să nu facă în nici un caz avort printre care era şi tatăl meu, care odată ce a aflat vestea i-a scris de urgenţă mamei şi ia spus să mă păstreze pentru că el când vine se vor căsători.

Eu mă născusem dar mama tot singură era. Fiind sub presiunea mare a rudelor şi a părinţilor, care insistau să mă dea la orfelinat, iar de la tata nici o veste, ea decide totuşi să mă lase. Dar nu trece nici cîteva zile că o cunoscută de a mamei aflând despre cele întâmplate o sfătuie să mă ia înapoi: „Dute şi o ia înapoi, că e fată şi va fi  o alinare pentru tine”. Şi aşa a fost. Eu personal cred că am fost şi sunt o alinare pentru mama mea.

Mama mea mă luase înapoi, fiind încurajată foarte mult de sora ei cea mai mare, Oxana. Tatăl meu s-a întors acasă doar după 5 ani, însă mama mea era deja căsătorită cu altcineva, iar eu respectiv aveam tată deja, care chiar m-a facut să ma simt fiica lui.

Majoritatea copilăriei mele mi-am petrecut-o la bunici, pentru că mama pleca des peste hotare iar eu nu aveam cu cine să stau. Acest fapt a afectat foarte mult comportamentul meu în primii ani de şcoală. Săbatică, bătăuşă, rea de gură, note rele şi neascultătoare. Pînă în clasa a 5-a eram subiectul numarul unu la adunările de părinţi. Însă nu am rămas aşa mult timp, în familia noastră începuse să apară numeroase probleme care m-au determinat să mă schimb. În primul rând mama mea fusese operată, tatăl meu începuse să bea şi să facă probleme. Doream foarte mult să o protejez pe mama de orice rău, să-i aduc măcar eu bucurie. De aceea am început să ma stradui să învăţ mai bine şi respectiv să am rezultate. Erau zile cînd nu aveam ce mânca pentru că mama era bolnavă şi nu putea lucra iar tata pleca cu săptămânile. Cu timpul mama însă a început să-şi revină şi lucrurile au început din nou să meargă spre bine.

La vârsta de 16 ani am făcut pentru prima oară cunoştinţă cu tatăl meu, care la rândul său era căsătorit şi are două fete. De mică am avut un vis ca atunci când voi creşte mare să ajung vedetă şi vestită, toată lumea să mă cunoască.  Tatăl meu să oferită să mă ajute iar acest vis a început să devină realitate, când după un concert am fost invitată să când într-o formaţie cu alte 3 fete. Pe atunci acea zi pur şi simplu a fost o minune, creadeam că asta este tot ce îmi trebuie ca să ajung împlinită cu adevărat… însă nici prin cap nu mi-a trecut ce poate aceasta să-mi aducă. Mama începuse să lucreze ca şi vânzătoare de flori iar eu o ajutam. Dimineaţa la şcoală, pentru că învăţătura avea prioritate, seara concerte, iar la amiază la flori. Concerte, înregistrări, repetiţii, prietenii, aplauze, toate erau bune însă era prea puţin pentru mine deja. Fiindcă cântam şi la acordeon într-o orchestră aveam şi călătorii peste călătorii dar când rămîneam singură eram mai nefericită şi cu şi mai multe probleme ca înainte. Parcă aveam tot ce am nevoie dar de ce nu eram încă fericită?

Tot în acest an, la şcoală am atestat pe banca unei bune colege şi prietene un carnet în care erau scrise cântece, eu am luat acel caiet şi am început să-l răsfoiesc… toate versurile erau adresate lui Dumnezeu. Când prietena mea a abservat că mă iutam prin carnet l-a luat rapid din mâna mea şi la pus în geantă. Eu am rămas surprinsă de reacţia ei şi i-am spus că mi-e imi plac aceste cântece. Aşa ea mi-a spus că merge de mult timp la biserică şi că este creştină, şi eu i-am spus că cred în Dumnezeu. În timpul acestei discuţii ea m-a invitat la o tabară de vară creştină… iar eu am acceptat, pentru că nu aveam prea multe da facut în acea perioadă.

La acea tabără am început pentru prima dată să studiez Biblia. Desigur pentru mine nu era o ocupaţie tocmai plăcută. Dimpotrivă, când era timpul de studiu Biblic eu începeam să am dureri de stomac sau capul mă durea îngrozitor. Într-o seară însă unul din lideri mi-a adresat o întrebare care m-a pus pe gânduri, ea suna astfel: „Cu toţii ştim că este rai şi că este iad, întrebarea este tu unde vei merge dacă astăzi poate să se întămple un accident sau altceva şi mori. Dacă nu eşti sigur atunci ai nevoie neapărat să te pocăieşti şi să te rogi Domnului Isus, care a murit tocmai ca să-ţi ofere acest bilet de intrare în rai” Eu ştiam că există Dumnezeu dar simţeam că asta nu este de ajuns ca să am siguranţa ca voi ajunge în rai. Eu mă cunoşteam foarte bine dar eram şi conştientă că Dumnezeu nu este mulţumit de noi pentru că apelăm la el doar când avem nevoie. Eu ştiam faptele mele şi cu ele nu merg în rai nicidecum de aceia am hotărât să mă rog lui Dumnezeu ca să mă ierte şi să îmi dea un nou început dar şi împlinire. Iar Dumnezeu m-a ascultat. Din acea zi viaţa mea nu a mai fost la fel, totul s-a schimbat pentru că eu m-ă schimbasem

Acasă nimeni nu înţelegea ce se întămplase cu Alina. Mama a crezut că m-am înbolnavit, deodată dintr-o adolescentă rebelă am devenit o fată cuminte. Cea mai mare dorinţă a mea era ca să spun la toţi despre Cel care mi-a adus atăt bucurie în viaţa mea, despre Domnul Isus. Tot atunci în inima mea s-a trezit o dragoste deodebită să studiez Sfintele Scripturi. Cum a început toamna am mers să învăţ la Institutul Biblic Inductiv „Învaţătură peste Învăţătură”. Nimic nu te face mai puternic şi mai bun decât sărguinţa de a te apropia de Dumnezeu prin citirea şi studierea Bibliei. După aceasta am început să fac Studiu Biblic cu câţiva colegi de clasă iar la scurt timp datorită Studiului Biblic s-a pocăit şi o colegă de mea de clasă. Sora mea la început a crezut că m-am dat într-o secta şi nici nu dorea să audă de Dumnezeu, dar văzând schimarea produsă în mine a hotărât şi ea să-l primească pe Domnul Isus.  Tot El mi-a dat puteri să-l iubesc pe tatăl meu indiferent de problemele care le cauza mamei mele, pe care o iubesc atât de mult.

Toţi prietenii mei vechi au dispărut parcă nici nu au fost, pentru că eu deja nu mai eram „interesantă”, dar asta nu m-a afectat. Dumnezeu a pus pe calea mea oameni deosebiţi, prieteni adevăraţi care mi-au înfrumuţesat viaţa şi mai mult. Pe această cale vreau să le mulţumesc Svetlanei şi Nicolae Sâli, care organizează aceste tabere creştine unde eu m-am pocăit şi unde am avut şi eu onoară să mă implic. Mai tîrziu am făcut cunoştinţă cu Vasile şi Năstica Filat, care mi-au devenit nişte învăţători foarte scumpi, care sunt nişte oameni de inimă şi ştiu să învestescă în oameni ceea ce Dumnezeu a pus în inima lor. Doi ani mai târziu am întâlnit şi un băiat chipeş dar şi cu un caracter deosebit, Ion Druţă. Ne cunoşteam de  mai mult timp şi eram foarte buni prieteni, eu întotdeauna l-am admirat dar niciodată nu m-am gîndit că vom putea fi împreună. Dumnezeu ne-a adus împreună iar odată ce şi-a dat seama că mă iubeşte, Ion a decis să mă ceară în căsătorie, fără ca să ne mai întîlnim sau alte chestiuni de acest gen. De atunci au trecut 3 ani, dar parcă suntem împreună de o viaţă. Acum avem şi primul nostru copilaş, Alin, care este o mare mângiere şi minune din partea lui Dumnezeu.

Din clipa când m-am întors la Dumnezeu au trecut 5 ani de zile iar viaţa mea este tot mai frumoasă pentru că Cel ce mi-o scrie este Dumnezeu Însuşi cu mâna Lui. Desigur acum numai am faima din trecut dar am împlinirea. Nu am aplauze dar mult mai multă bucurie şi apreciere. Indiferent de greutăţi şi bucurii, nu am cuvinte cum să-i mulţumesc pentru darurile Lui nespus de mari pe care mi le-a dat până acum, şi ştiu că tot El îmi va da în continuare un viitor şi o nădejde.  Pe această cale vreau să-i mulţumesc şi mamei mele, pentru că este o femeie curajoasă şi cu inimă mare, îi mulţumesc pentru că nu a renunţat la mine şi mi-a dat ocazia să trăiasc, indiferent ce a costat-o pe ea atunci acest pas. Dar cel mai mult îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru viaţa veşnică care a pregătit-o pentru toţii cei care cred în El şi pentru că numele meu este scris în ceruri.

Îţi mulţumesc Doamne.

Probabil ne trebuie puţină răbdare (Nu este uşor să demolezi un sistem construit de 10 ani de zile)

Încep a apărea tot mai multe voci care dau de înţeles că le cam trece răbdarea tot aşteptând marile schimbări promise de cei din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), exprimându-şi atent pe unde pot părerile în aşa fel ca să le poate auzi toţi. Printre aceştea se enumeră blogeri, jurnalişti, politicieni (extraparlamentari) şi oameni de rând.

Probabil este normal să  fie aşa ceva, mai ales că oamenii la rândul lor au votat cu diferiţi simpatizanţi iar când aceştia nu intră în parlament, toată vina cade pe cei care totuşi sunt la guvernare. În aşa caz nu ne rămâne decât să criticăm, căci oricum la putere nu este persoana dorită de noi. Există şi posibilitatea ca unii să critice pentru că aşteptările nu le sunt satisfăcute, iar lipsa de răbdare este ca o problemă. Toţi îşi doresc „aici şi acum”.

Stimaţi prieteni, vin şi eu deacord cu mai multe din nemulţumirile pe care le aveţi, este de înţeles ce înseamnă a-ţi da votul şi iar rezultatul dorit întârzie să vină, totuşi dacă stăm puţin să analizăm prin ce perioadă grea trece RM, atunci vom înţelege.

Probabil cu toţii vă  aduceţi aminte cât timp fostul guvern Greceanîi a ascuns faptul că  Moldova este afectată de criză, mai mult de jumătate de an. Apoi cât timp s-a ţinut leul artificial pe piaţa valutară. Câţi bani au fost cheltuiţi din rezerva de stat pentru a achita salariile şi pensiile. Imaginea noastră pe plan extern deasemenea a avut foarte mult de suferit, motiv pentru care este greu de atras investitori dar şi de a duce negocieri cu cei de la Fondul Monetar Internaţional. Toate acestea ar trebuie să ne facă mai realişti şi mai înţelegători în raport cu actualul guvern care totuşi reprezintă o nouă perspectivă pentru viitor.

Nu este uşor să demolezi un sistem construit de 10 ani de zile, de o majoritate clară unde un singur om conducea cu tot. Nu este greu să treci de la dictatură  (aproape neobservată) la democraţie unde voia poporului este mai importantă decât voia unei persoane. Nu este greu să demiţi conducerea celor de la televiziunea naţională, nu este greu să schimbi sistemul din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Securitate Internă şi Procuratura Generală. Nu este greu să faci reformă la nivel naţional când nimeni nu îţi doreşte binele ci din contra lucrează împotriva ta. Sunt multe alte lucruri pe care nu le poţi face aşa „aici şi acum”.

Ceea de ce avem nevoie acum este alegerea preşedintelui statului, pentru a fi siguri că actualul guvern va avea dreptul la viaţă încă cel puţin 3 ani pentru ca mai apoi să avem ce critica. Cred că atunci vom fi cei mai întrept să spunem dacă este un cîştig sau un eşec, până atunci însă avem nevoie de răbdare.

Biblia zice la epistola către Evrei:

Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să  puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit. (Evrei  10: 36)

Sursa foto: http://www.info-prim.md

UE ŞI ACORDUL DE ASOCIERE CU NOI

Am citit cu mare înviorare şi bucurie aceasta ştire de pe site-ul guvernului care relatează faptul că Uniunea Europeană (UE) este gata să semneze un acord de asociere cu noi pentru a fi şi noi parte din familia europeană, cum zic unii politicieni. Sigur că acest lucru nu se va întâmpla imediat, ba chiar din contra va dura ceva ani în care va fi nevoie să depunem cu toţii un efort considerabil pentru a integra ţara. Daca aţi observat, nu am zis că doar guvernarea este responsabilă de acest lucru, ci noi toţi împreună, pentru că mai întâi trebuie să creăm Europa la noi acasă şi mai apoi să ne alipim la adevărata familie UE. Reforme în domeniul economic, social, politic- de aceste lucruri mai întâi avem noi nevoie.

Vin să recunosc înaintea dumneavoastră că eu personal îmi doresc să ne integrăm în UE din anumite motive cu care poate unii nu sunt de acord şi mai cred că chiar şi UE are o urgentă nevoie de noi.

Îmi doresc, în primul rând, din toată inima ca noi ca şi popor să luăm tot ce este mai bun nu doar din UE, ci din lumea întreagă. Probabil toţi cei care au posibilitatea să călătorească în mai multe ţări, pot observa lucruri foarte bune care ar putea fi implimentate şi la noi, dar totodată se văd şi lucruri rele chiar oribile pe undeva de care sigur nu avem nevoie. Eu îmi doresc să luăm doar lucrurile bune.

Partea economică este un lucru de asemenea de neglijat , sigur dacă ne dorim să trăim mai bine şi mă refer nu doar la salariu, ci şi la infrastructură care ne lipseşte aşa de mult. Nu avem drumuri normale pe care să circulăm, nu avem terenuri de sport, joacă şi parcuri etc.

Situaţia zonei rurale este de asemenea pe burtă la momentul actual şi acest lucru intră în compartimentul economic. Libera circulaţie, este şi acesta un aspect pozitiv de care trebuie să profităm.

Să ştiţi că nu glumesc atunci când afirm că sunt şi lucruri rele acolo unde dorim noi să mergem, trebuie să recunoaştem şi să spunem pe faţă că indiferenţa faţă de anumite aspecte întrece orce limite în UE. Imoralitatea, homosexualitatea, problema musulmanilor extremişti, indiferenţa faţă de Dumnezeu, etc. sunt lucruri clar dăunătoare acestui mare organism viu (UE) la care dorim noi să aderăm. Ştiu că mă supun anumitor critici când scriu aşa ceva, însă să fim serioşi, homosexualii terorizează lumea pe acolo, ştiu cazuri cânt au fost închise afaceri doar pe motiv că nu dorea să angajeze astfel de persoane. Franţa, Anglia sunt în mari probleme cu musulmanii extremişti care distrug tot în caz că nu li se acceptă anumite condiţii. Pe dealtă parte bisericile creştine sunt goale.  Şi toate aceste lucruri luate împreună sunt o gravă problemă de care trebuie să ne păzim. DECI IATĂ DE CE ARE NEVOIE UE DE NOI!

Curajul şi demnitatea de care trebuie să dăm dovadă sunt anume aceste aspecte pe care le-am menţionat mai sus. Este nevoie de o reformă urgentă şi acolo, pentru că chiar Parlamentul European a ridicat problema colapsului în care se află familiile din cauză că nu dau naştere la copii. Deci nu există interes în a se crea familii pentru că sunt şi alte metode de a avea o femeie şi respectiv nu există interes în a creşte copii pentru că este şi greu, dar şi lipsă de timp.

Dragi prieteni sunt doar câteva aspecte la care am vrut să mă refer, probabil voi mai reveni la acest subiect, pentru că mai sunt multe de discutat.

Dacă se produce semnarea acordului între UE şi RM atunci cred că este un pas extrem de pozitiv pe care l-a produs noua noastră guvernare.

Să ne aducem aminte ce zice înţeleptul Solomon în Proverbe 4:23:” Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii”.

Ion Druţă

„Timp de 8 ani de zile nu am avut aşa ceva”- Mark Tcaciuc

Este afirmaţia comunistului Mark Tcaciuc când ia fost cerut opinia faţă de explozia ce a avut loc în centrul capitalei de hramul oraşului Chişinău. Mă miră faptul că comuniştii nu încetează să-şi aducă lauri şi să pună într-o lumină urâtă actuala guvernare. De fapt acesta este stilul în care comuniştii vor să-şi atraga voturile electoratului înapoi şi nicidecum nu vor să se resemneze cu faptul că au pierdut.

Desigur, în toţi aceşti 8 ani de guvernare comunistă nu am avut explozii în centrul capitalei, nu a fost nimeni să arunce grenade la sărbători naţionale însă am avut multe alte probleme care ne-au lăsat un gust foarte amar în gură şi au determinat mii de tineri să iasă în stradă după ce au vazut că cei care le închid afacerile, cei care au monopolizat ministerul afacerilor interne şi cei pentru care confortul personal este mult mai presus decît nevoile şi problemelor oamenilor, sunt iarăţi la guvernare. Tocmai această răscoală ia determinat pe comunişti să recurcă la metode violente pentru a intimida societatea şi a ne impune să gândim că fără ei nu putem merge mai departe, fără ei este haos şi nu în ultimul rând ca fără comunişti Moldova se duce de râpă. Iar cetăţenii naivi şi fără discernământ cred şi acceptă falsă realitate.

Iată ce spunea Nicolae Steinhardt despre regimul communist: “Crestinismul nu poate sa nu recunoasca nenorocita conditie a unor categorii de muncitori din secolul al XIX-lea. Eroarea marxista consta in a spune ca, fiind sarac si silit sa-si vanda forta de munca, muncitorul englez din veacul al XIX-lea nu era liber. Liber era. Era insa nenorocit. Asta este insa altceva. Se face o confuzie intre libertate si nenorocire. si ceea ce trebuie desfintat e nenorocirea, nu libertatea”. De asta am avut parte toţi aceşti 8 ani de guvernare comunistă. Ne vedem adolescenţii nenorociţi din cauză că părinţii lor sunt plecati peste hotare să lucreze la negru  ca să-i poată întreţine.  Unul are mii iar altuia i se închide şi ultima uşă care era abia deschisă. Dar dacă ar fi fost numai aceasta, însă înfrângerea comuniştilor ne-a costat mult şi încă cine ştie ce ne mai aşteaptă. Zilele de 7 aprilie cît şi evenimentele ce au urmat după ne servesc drept cel mai elocvent exemplu că comuniştii sunt ca lupul, „care îşi schimbă blana dar nărăvul ba”. Minciuna şi teroarea sunt primele arme care strivesc orice pic de discernământ în coştiinţa moldovenilor, legându-le ochii să vadă că ei pot reuşi să meargă mai departe

Nu mai vrem să ne întoarcem înapoi în acei 8 ani de guvernare, vrem spre anii ce vor aduce în casele noastre liberatatea de a spera şi încrederea în ziua de mîine. Ne vom descurca fără comunişti cu siguranţă pentru că Dumezeu ne-a dat victorie iar cum a spus înţeleptul Solomon: „binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz”.