iulie 4, 2009
„Spune-i lui Denis că tata îl iubeşte!”
Lumea este foarte mică... Se întâmplă ca să întâlneşti oameni pe care te aştepţi să-i întâlneşti ultimii în lumea asta, îi vezi aşa pe neaşteptate şi îţi dai seama ca momentele date au fost menite pentru a le petrece cu persoana dată.
Săptămâna trecută fiind cu doi prieteni din Statele Unite ale Americii, veniţi să predea limba engleză în satul Iepureni din raionul Cantemir, am avut o astfel de experienţă. M-am convins că raza pământului poate fi mai mică decât îmi imaginez eu. Am întâlnit pe cineva despre care am auzit vorbindu-se foarte mult, chiar dacă nu ne văzusem niciodată. În momentul când doar s-a salutat am avut simţământul că îl cunosc de foarte mult timp. Am aflat o istorie cutremurătoare, şi unele lucruri le voi împărtăşi şi cu voi.
Numele lui este Vasile şi este un bărbat foarte nefericit. Are 47 de ani. A fost căsătorit şi are doi copii, o fată şi un băiat. De 14 ani nu mai are nici un fel de legături cu familia lui. Soţia a plecat în Italia la muncă, copiii au mers la bunici şi el a rămas singur. Nu au plecat toţi că au avut o viaţă frumoasă, au plecat deoarece au fost siliţi de soartă. Se pare că au avut probleme de familie şi astfel au luat decizia de a-şi alege fiecare calea sa.
Fiica nici nu vrea sa audă de tatăl ei, mama şi-a luat viaţa de la capăt, iar feciorul mai vine şi-l vizitează pe tata în timpul liber.
Ne-a povestit domnul Vasile că îşi urăşte viaţa şi lucrurile făcute în ea. În acelaşi timp spune că moare de singurătate, că a construit două case şi el nici nu vrea să doarmă în ele, că şi-ar dori să-l găsească moartea într-o râpă ca să uite de greşelile făcute.
În acelaşi timp feciorul spune că el şi-a meritat consecinţele, că mama a fost silită să plece din cauza lui, pentru că alcoolul era cel care îi ghida viaţa tatălui său. Anume de aici au şi apărut toate problemele, o familie de la ţară tipic moldoveneasă.
Este dureros faptul că toată viaţa luptăm cu nimeni altul decât cu noi înşine, ne pedepsim pe noi şi nu încercăm să schimbăm cumva lucrurile. Da, teoria spune că cel vinovat trebuie să-şi ceară iertare, dar viaţa ne învaţă că cel care iubeşte iartă şi dă uitării cele mai dureroase lucruri. Viaţa te face să o iei de la început şi să cazi de pe multe stânci ca apoi să te ridici din nou şi să vrei să le urci. Tot ea te înalţă şi tot ea te doboară. Însă, decizia este a noastră a celor care respirăm viaţă. Noi alegem să fim aşa cum suntem şi tot noi putem fi mai buni.
Un înţelept spunea că nu e bine să răscolim trecutul. Vreau să ne gândim la prezent şi să dorim să trăim pentru viitor. Fiecare îşi are lucruri ascunse în conştiinţă care merită uitate, fiecare face greşeli în viaţă, însă orice om merită o a doua şansă.
Acum dacă ar fi să încep a căuta vinovatul nu ştiu cum l-am găsi. Toate lucrurile au o legătură între ele, însă nu ştiu la ce ne-ar mai ajuta să-l găsim.
Cuvintele cu care ne-am despărţit de domnul Vasile au fost: „Spune-i lui Denis că tata îl iubeşte!” Voi transmite lui Denis ce i-a spus tatăl. Vreau să sper că lucrurile vor lua o altă întorsătură. Pentru că indiferent de cum sunt părinţii noştri sunt ai noştri şi nu i-am ales noi, Dumnezeu i-a ales pentru noi. Cartea Sfântă vorbeşte despre aceasta : „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta şi vei avea multe zile în ţara pe care ţi-a dat-o Domnul”.
Ecaterina Stepaniuc
iulie 3, 2009
Primăria vrea să rezolve mirosul neplăcut din capitală
Astăzi, Primăria oraşului Chişinău a propus printr-un comunicat de presă un proiect de lege care prevede eliminarea mirosului neplăcut din capitală. Iată mai jos proiectul.
Proiect pentru eliminarea mirosului neplăcut de la Staţia de epurare a apei din Chişinău
La Staţia de epurare a apelor din Chişinău au demarat lucrările de instalare a echipamentului tehnic de deshidratare a nămolului. Echipamentul constă în instalarea pe platformele de nămol a unor geotuburi, care vor separa reziduurile de apă, iar nămolul ce se va acumula în ele se va usca. În rezultat, mirosul neplăcut pe care-l elimină reziduurile deshidratate de la Staţia de epurare va dispărea.
Lucrările respective se desfăşoară în cadrul unui proiect, pe care-l desfăşoară SA „Apă-Canal Chişinău” în colaborare cu Compania olandeză „Tencate”. Echipamentul va fi montat pe platformele de nămol până la data de 20 iulie a.c., când în capitală vor veni experţii olandezi pentru a demara realizarea proiectului.
Proiectul privind înlăturarea mirosului de la Staţia de epurare a apei din Chişinău a fost iniţiat în anul 2008, iar în luna octombrie trecut între SA „Apă-Canal Chişinău” şi Compania olandeză a fost semnat un contract de colaborare. În luna mai a.c., municipalitatea a alocat 4 milioane lei pentru procurarea echipamentului necesar.
Amintim că recent Primăria Chişinău a reluat negocierile cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), pentru efectuarea studiului de fezabilitate a activităţii SA „Apă-Canal Chişinău”. Efectuarea şi punerea în aplicare a Studiului respectiv ar simplifica procedura de accesare a fondurilor europene pentru reconstrucţia şi dezvoltarea întreprinderii, inclusiv Staţia de epurare a apelor. În acest sens există deja şi o aprobare preliminară din partea BERD, pentru un grant de 3 milioane Euro.
03.07.2009
iulie 3, 2009
Centrul politic „Descentrat”
Conferinţa de săptămâna trecută organizată de către Partidul Social Democrat, împreună cu Uniunea Centristă, mi-a trezit multe nedumeriri cu privire la situaţia centrului politic. Aceste titluri de stânga, centru şi dreapta până la urmă nu prezintă nici o relevanţă în raport cu oamenii noştri, care în mare parte votează oameni specifici. Cel care este mai integru, şi cu valori mai sănătoase acela şi atrage voturile.(voi explica într-un alt număr de ce?)
Centrul politic pare a fi descentrat înecându-se undeva la mal, iar marea idee a lui Marian Lupu de a uni forţele de centru pare a nu se înfăptui. Se ştie că toate aceste trei partide importante au purtat discuţii între ele, iar posibilitatea de a se uni într-un singur partid era cât se poate de probabilă, totuşi din anumite considerente nu s-a întâmplat acest lucru.
Probabil primul considerent a fost împărţirea listelor. Vreau să recunosc că aceste liste blestemate nu au permis niciodată acestui popor să aibă forţe politice constructive, pe motiv că cineva nu este poziţionat pe listă aşa cum trebuie. Dorinţa şi setea după putere şi mandatul de deputat, acoperă ochii şi mintea multora din politicienii noştri.
Al doilea considerent sigur a fost, sub care siglă de partid vor merge la votare. Certurile asupra acestei probleme s-au îndesit în ultima vreme. Liderii de partid ţinând mai mult la denumirea de partid decât la binele poporului, nimeni din ei nu doreşte să părăsească şefia, chiar dacă acest partid rămâne şi în afara parlamentului.
Iar al treilea considerent, în opinia mea a fost cine va fi liderul acestui mare partid de centru. Spuneam mai sus că nimeni nu doreşte să părăsească fotoliul de preşedinte. Poate un exemplu în sensul acesta a fost domnul Dumitru Diacov care s-a decis să plece din fruntea Partidului Democrat, în favoarea unui alt om mai tânăr. Rămâne să vedem efectul.
Toate aceste trei puncte prezentate, demonstrează incapacitatea centrului de a purta discuţii eficiente. Dacă aceste trei partide nu au putut să creeze un pol de centru puternic care ar fi putut să atragă multe voturi din stânga, înseamnă că mare le este inima de politicieni, că nu au putut nici în ruptul capului să facă anumite concesii în schimbul unui fotoliu de deputat, rupt de la comunişti. Concluzia este că se doreşte a se rupe voturi din altă parte. Învălmăşeala de partide şi partiduţe vor ameţi oamenii, care în ciuda polarizării imense îşi vor da votul şi pentru aceste partiduţe, având în schimb unele promisiuni.
Deci, partidele de centru au toate şansele să nu intre în parlament poate fiind aproape de limită. Totuşi, aceste partide îşi vor aduce aportul la distribuirea mandatelor, când procentele care nu au intrat în parlament vor fi împărţite partidelor ce au intrat. Iar celuia care a intrat cu mai multe procente, îi vor fi distribuite mai multe.
Eu sunt pentru ca partidele să se mai strângă între ele, păcat că nu o fac, poate mai există o şansă, ia mai încercaţi odată!
Ion Druţă
iulie 2, 2009
Viaţă soldată într-o moarte năprasnică
Sfârşitul săptămânii trecute a fost marcat de moartea spontană a celebrului artist, regele muzicii pop, Michael Jackosn. La doar 50 de ani, Jackson a suferit un atac de cord, care i-a şi pricinuit moartea. Acesta se pregătea să dea lovitura cu ultimul său turneu în cadrul căruia trebuia să susţină peste 50 de concerte în Marea Britanie. Repetiţiile lungi şi obositoare, motivate de a strânge suma necesară spre a-şi întoarce datoriile de peste 400 milioane de dolari, l-au lăsat practic fără puteri, iar ultima injecţie calmantă a fost şi decisivă în viaţa artistului.
Mii de admiratori au rămas practic fără cuvinte, marele lor idol s-a adeverit a fi un simplu om muritor ca şi toţi oamenii. Deşi a fost un artist excelent, totuşi a lăsat ca modul lui de viaţă să fie tot mai mult criticat şi pus într-o lumină rea de către mass media, dar şi de către oamenii din jurul lui. Nemulţumire excesivă faţă de modul cum arată practic, l-au împins într-o boală cronică, care a soldat şi nenumăratele intervenţii chirugicale, de schimbarea culorii pielii, trasăturilor feţei, etc. La fel şi dragostea sa exagerată pentru de copii au adus pe spatele său învinuiri precum că acesta este atras fizic de micuţi. Aceste bănuieli cu timpul au fost adeverite de mai multe acuzaţii de molestare a copiilor care fregventau parcul său personal de distracţii. Însă datorită celebrităţii şi banilor, acesta a reuşit să scape de arest şi respectiv de judecată. Foarte mulţi artişti şi admiratori au sărit atunci în apărarea lui Jackson şi astfel procesul a rămas unul închis şi nedecis.
Astăzi foarte puţină lume ştie ce a fost la mijloc până la urmă, însă nimeni nu face declaraţii publice pentru a nu ştirbi din imaginea de rege al muzicii pop, om cu o inimă deosebită pentru copii.
Iată ce spune înţeleptul Solomon în Sfintele Scripturi: „Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat.” Celebritatea şi prestigiul căpătat în urma talentului deosebit nu este suficient pentru a trăi o viaţă împlinită. Deşi a fost întotdeauna considerat un om bogat şi de succes, acesta a murit într-o casă pe care o închiria şi cu datorii în jur de 600 milioane de dolari lăsate familiei.
Viaţa şi moartea regelui muzicii pop trebuie să fie o învăţătură, în primul rînd că averile se duc foarte repede odată ce nu sunt folosite cum trebuie, interesul excesiv pentru propria persoană şi frumuseţe pot fi ca un bumerang, care într-un final pot să ne lovească tot pe noi, însă în detrimentul nostru.
iunie 30, 2009
Află în ediţia de azi a ziarului „Liber”
Centrul politic „descentrat”- cum s-a întîmplat şi ce efect are aceasta asupra campaniei electorale repetate? Află la rubrica Editorial cu Ion Druţă. Tot pe plan politic află „Cine sunt prietenii Moldovei?” cu Radu Blendarencu.
Michael Jackson a murit săptămâna trecută. Regele muzicii pop a lăsat în urma sa 600.000.000$ familiei, mai multe detalii în ziar.
Care vor fi consecinţele modificării din Codul Penal al Republicii Moldova? Cum ne putem administra banii pe timp de criză financiară? Cum să rămâi îndrăgostit de soţie odată cu trecerea timpului? Răspunsul la aceste întrebări precum şi alte articole inedite te aşteaptă în ediţia de azi, 30 iunie, a ziarului Liber.
Ziarul Liber poate fi cumpărat la orice butic Moldpresa sau la Poşta Moldovei.
iunie 29, 2009
MARIAN LUPU VA MÂNCA VOTURI DIN STÂNGA SAU DIN DREAPTA?

Niciodată până acum nu am făcut măcar o referinţă la fenomenul „Lupu” care, de ceva timp a părăsit rândurile partidului comunist, încercând să înţeleg ce mişcări mai sunt şi acestea. Toţi noi, în mod special jurnaliştii am presupus momentul plecării lui, însă nimeni nu am putut anticipa dacă o va face din propria voinţă, ori va juca un fel de cărţi ale comuniştilor.
Mi-am zis că voi atesta acest lucru din două momente:
1. V-a încerca să discrediteze partidul de unde pleaca,
2. V-a discredita opoziţia.
După mine dacă se realiza prima variantă, atunci, aveam motive să cred că Marian Lupu chiar îşi doreşte debarcarea comuniştilor, de la care a plecat, iar dacă a plecat de la un partid care guvernează, atunci înseamnă că nu guvernează cum trebuie. Dacă însă iera să fie varianta doi, atunci fără vorbă aveam să cred că a acesta face jocul comuniştilor. Până la moment nu s-a întâmplat nici una nici alta, ce să mai cred atunci?
Sigur că felul meu de gândire asupra acestor două momente, reies dintr-un cuget logic care este în capul meu, ori „da”, ori „ba”, (defapt noi alegătorii aşa înţelegem omul politic, ori este cu comuniştii, ori cu democraţii). Marian Lupu însă pare să joace rolul unui om nevinovat, nepătat, abia intrat în politică şi gata de reforme mari. El va încerca să convingă că oamenii nu au nevoie de forţe politice extremiste (în mod special cele de dreapta liberale), el încă pe undeva crezând că opoziţia se face vinovată de evenimentele din 7 aprilie. Mai apoi domnul Lupu din câte presupun va merge cu un mesaj asemănător celor de la AMN, „Votaţi Marian Lupu preşedinte”, lucru ce ar putea avea priză la oameni, mai ales că majoritatea ştiu că el trebuia să fie propus la funcţia de preşedinte. Toate aceste lucruri luate împreună mi-ar da impresia că dumnealui se încadrează perfect în persoana care v-a ajuta comuniştii să mai reducă din mandatele actualei opoziţii.
Eu însă vreau să mai adaug un moment aici, ştim că în viaţa aceasta răul pe care îl faci într-o bună zi se întoarce în capul tău. Acelaş lucru s-ar putea să se întâmple şi cu partidul comuniştilor, care, planificând plecarea lui Lupu în scopul de a slăbi forţele liberale, ei îşi pot slăbi forţele proprii. Personal am fost martorul a mai multor dinscuţii în diferite localităţi unde mai mulţi oameni care au votat cu partidul comuniştilor pentru persoana lui Marian Lupu, acuma o vor face din nou doar că pentru noul partid al acestuia. Deci acesta ar putea fura un procent sau două de la comunişti, singur însă să nu treacă pragul de 5 procente.
Până la urmă vreau să revin la titlul acestui articol, de la cine va mânca voturi Marian Lupu de la comunişti sau liberali? Rămâne să urmări atent cum vor evolua lucrurile până la campania electorală şi în timpul acesteia.
Cu privire la planurile celor implicaţi în campania electorală biblia spune:
„El (Dumnezeu) nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mâniile lor nu pot să le împlinească” (Iov 5:12)
iunie 27, 2009
Devotional: Ardeii Iuţi

Poate va ganditi, ca si mine, la ce ar putea sa ne invete un ardei iute. Nu are in el, zic unii, nimic bun. Nici o dulceata. Dar daca cineva cauta dulceata s-o caute in alta parte. Ceea ce ardeiul iute ne ofera este “iuteala”. De, fiecare da ce are! Ardeiul este un deliciu pentru multi, si mai ales pentru cei ce beau putin mai mult decat trebuie. Dar nu cred ca este chiar adevarat, caci si mie imi place ardeiul iute si nu beau.
Am fost surprinsa sa vad ca, o familie pe care am vizitat-o, in Perth, aveau cel putin 8 soiuri diferite de ardei iuti, si lungi si mai scurti si ca o biluta si ca o rozeta, si ce este si mai interesant fiecare are un anumit grad de “iuteala”. Cei mai iuti sunt unii mici si siluieti. Dar cand ajung la maturitate toti sunt rosii la culoare. Odata am vazut in Romania un soi violet la culoare.
Un lucru stiu ca pentru mine ardeiul iute proaspat nu-mi face rau si organismul il suporta foarte bine in comparatie cu cei conservati in otet. Cineva a spus ca ardeiul iute contine mai multa vitamina C decat citricele. Ar fi avut vreun sens ca Dumnezeu sa-l fi creat fara sa puna ceva bun in el? Mi-amintesc de cineva care zicea ca nu vrea sa manance ardei iute, pentru ca nu vrea sa fie iute la miscari. Nu are nici o legatura una cu alta, desi ne face iuti pe dinlautru, nu ne face si in afara.Ce diferenta ar face daca ar putea influenta in vreun fel mersul cuiva sau graba de a face unele lucruri urgente!? Expertii in nutritie spun ca ardeiul iute ajuta la metabolism. S-ar putea sa fie adevarat. Unii chiar ziceau ca si cei cu ulcer pot manca linistiti ardei iute, pentru ca nu afecteaza rana de la stomac. Mari minunatii a mai creat Dumnezeu!
Dar s-ar putea la fel de bine, si multe invataturi pe care le ingeram in mintea noastra si care au un gust iute (piparat), sa nu produca nici o schimbare nici inlauntru si nici in afara. De obicei o schimbare reala in viata cuiva incepe intai inlauntru (in duh) si apoi se extinde si in afara. Am observat ca o caisa cand incepe sa se coaca, incepe sa se ingalbeneasca mai intai inlautru si merge catre suprafata.. Cele mai multe convertiri se fac cand oameni trec prin suferinta. Pe unii frica de moarte ii aduce la pocainta. Versetul de azi ne spune ca trebuie sa fim iuti, grabnici la ascultare, si cred ca acesta este cel mai greu lucru. Oamenii nu asculta cand li se porunceste, si chiar cand stiu ce trebuie sa faca, nu se grabesc. Un lucru la care trebuie sa fim zabavnici este “mania”. La manie omul se aprinde, un om manios este un om iute din fire, zicem noi. Temperamentele iuti sunt ca si iuteala din ardei, nu ajuta la nimic, ba mai mult strica. Dar stim atat ca “mania omului” nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu”. De aceea trebuie sa renuntam la iuteala din fire, chiar daca avem un apetit pentru ardei iute. Chiar daca dupa ce si-a varsat nervii, cineva se simte mult mai bine dupa aceasta, aceasta nu ajuta la neprihanirea lui. Iuteala temperementului este in firea pamanteasca, si leacul pentru a ne scapa de ea este s-o atarnam pe cruce. Totul e creiat in lume pentru intr-ajutorare.
Pentru ce e-n jurul sau, fiecare da… ce are.
Prieteni. Insa deodata cearta, ura, dezbinare.
Crediinciosul fals i-atata, deci, sarmanul da … ce are.
Mergi pe strada la un colt doi se cearta-n gura mare.
Unul dintre ei, injura. Omu-acesta da … ce are.
Omul bucuros in toate, si in bine si in rau,
Bucurie va transmite tuturor din jurul sau. (Ioan Clapa -Fiecare da ce are)
Doamne, ajuta-ma sa fiu iute la ascultatre si inceata la manie. Fa sa dau doar ce e bun si este o binecuvantare pentru altii. Amin.
iunie 26, 2009
Michael Jackson a murit

Regele pop, Michael Jackson, a murit astăzi dimineață 26 iunie, în urma unui stop cardiac, . El a fost adus de urgență la spital, în stare de comă generală, în scurt timp fiind declarat mort. Acesta a murit la vărsta de doar 50 de ani.
Mă gândesc acum la toate eforturile pe care le-a depus el pentru a-și menține forma fizică în stare bună, dar, iată că organismul nu rezistat. Vestea m-a șocat prin faptul că, investițiile noastre oricât de mari nu ar fi, nu ne țin departe de moarte. Cu toții știm nenumăratele intervenții chirurgicale ale lui Jackson, milioanele de dolar investiți și totuși a plecat.
Acest moment trebuie să ne servească de învățătură, Biblia spune prin Apostolul Pavel la cartea Romani:
Şi umblarea după lucrurile firii pămînteşti, este moarte, pe cînd umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace.
Viața noastră este scurtă și nu știm cînd ne vine la fiecare sfârșitul, iar bogațiile nu sunt nici un garant cum că am putea fi scăpați de aceasta. Îngrijirea excesivă de noi nu ne va ajuta cu nimic atunci când vom sta înaintea lui Dumnezeu dând socoteală de faptele noastre și modul în care am trăit viața pe pământ. De aceea este foarte important să fim în orice moment împăcați cu Dumnezeu prin pocăință și credința în Domnul Isus Hristos care:
…prin Duhul cel vecinic, S’a adus pe Sine însuş jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăţi cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiţi Dumnezeului cel viu!
Evrei 9:14
iunie 26, 2009
Jocurile de noroc îţi pot nenoroci viaţa

De foarte multe ori am trecut pe lângă săli cu jocuri de noroc, dar niciodată nu am decis să intru. De fiece dată m-am întrebat dacă totuşi există persoane care se prind la ele şi ajung a-şi pierde banii, casele, familiile. Nu am putut afla dacă cineva s-a prins la ele până de curând, totuşi am aflat. Toate acestea le-am putut discuta cu un tânăr de 21 de ani. Numele lui este Petru, care anul acesta a absolvit facultatea de Bussines şi Administrare.
Petru este originar din Cantemir, însă pe perioada studiilor a locuit în Chişinău într-un apartament cumpărat de mama sa, care de ani buni lucrează în Italia. Din dorinţa de a-şi ajuta cât de cât mama, Petru a decis să-şi caute un serviciu. L-a şi găsit, s-a angajat într-o sală cu jocuri de noroc ca şi supraveghetor. Lucrurile au mers bine o perioadă. La finalul fiecărei luni de muncă îşi aştepta salariul şi se bucura din plin de banii pentru care lucra. Totuşi, există lucruri care se fac pentru prima dată. Şi Petru a decis să-şi încerce norocul pentru prima dată… Fiind impresionat de vizitatorii sălii de joc, uneori plecând acasă cu ceva bani în buzunar, a decis şi el să încerce. Iată aşa a început adevăratul curs al istoriei, şi tot de aici s-a început nenorocirea vieţii lui Petru.
Pentru a afla istoria în detalii i-am acordat câteva întrebări:
-
Ce te-a atras să începi şi tu să joci? „Banii au fost motivaţia. Am pus o mică sumă la început şi am câştigat una mai mare. Mai târziu am decis să investesc mai mult şi aici am rămas dezamăgit, pentru că, cu cât mai mult investeam, cu atât mai mult pierdeam. Se pare că devenisem dependent, intrasem în azartul acesta de care încercam să mă eliberez, dar nu puteam.
-
Ce sumă de bani ai pierdut? La această întrebare i-au luat câteva clipe să se gândească şi apoi mi-a răspuns… 30 de mii de lei.
-
De unde ai luat atâţia bani ca să investeşti? Ai împrumutat? Nu, mama mea îmi trimitea bani în fiece lună pentru mâncare, haine, trai, eu însă, îi investeam în aparate. Dorinţa de a-mi câştiga proprii bani m-a adus la a-i pierde pe cei lucraţi de mama.
-
Care a fost suma cea mai mare care ai investit-o? Am început cu 10 lei, ca mai apoi să ajung a investi câte 1000 de lei. Când investeam 10 lei câştigam 100 de lei, dar când am investit 1000 de lei am ieşit cu 0.
Cu siguranţă, veţi aştepta să ascultaţi ce s-a întâmplat mai departe. Da, aşa este eroul nostru, s-a ales cu probeleme grave. În foarte scurt timp a slăbit foarte mult a devenit instabil emoţional. A stricat relaţiile cu oamenii dragi, începând cu mama şi finisând cu prietenii. Oamenii scumpi inimii lui şi-au pierdut încrederea în el, mama lui chiar a fost nevoită să-l trimită o perioadă în Cantemir ca să uite în acest timp şi totodată să fie o pedeapsă pentru el.
-
Ce sfat ai da la o persoană care ar avea riscul de a cădea în această capcană? Să se ia în mâini şi să deschidă ochii, că aparatele astea sunt mâna diavolului. Te atrag ca şi un drog după care devii dependent şi este foarte greu să mai dai înapoi.
-
Cum ai ieşit din toate astea? Toate astea au durat un an. A fost greu să mă decid, însă într-o bună-ziuă, am decis şi gata. Atât, şi în acel moment am devenit liber, m-am transformat dintr-un zombi într-un om liber. Am simţit o eliberare şi am decis că trebuie să merg înainte. Din această experienţă am învăţat foarte mult. Cred că anume ea m-a ajutat să văd lucrurile altfel şi să înţelg că viaţa este prea scurtă ca eu să o irosesc în aparatele de joc.
De fiece dată când vei trece pe lângă săli cu jocuri de noroc cum vei proceda, vei trece pe alături sau vei risca să-ţi păgubeşti viaţa?
Aşa au luat lucrurile o altă întorsătură. Aşa s-a trezit la viaţă cel care şi-o distrugea, aşa Dumnezeu a deschis ochii cuiva care cu propria mână şi-i închidea şi iată aşa eu am ajuns să-l cunosc pe Petru care a dorit să-şi împărtăşească istoria cu mine aşa ca cei care sunt şi ei prinşi în această cursă să vadă că există oameni care au ieşit din ea şi care şi-au dat seama că jocurile de noroc îţi pot nenoroci viaţa.
(Numele eroului este inventat, însă istoria este veridică)
Ecaterina STEPANIUC




